0%

Structura activelor sistemului bancar – evolutii in Zona Euro, principalul partener economic al Romaniei

25 octombrie 2021 Autor Andrei Rădulescu Timp de citire 6:00 minute

Articolul face parte dintr-o serie de analize despre provocarile banking-ului in acest deceniu, realizate de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania si publicate pe Blogul BT.

Evolutiile macro-financiare, socurile endogene (Marea Recesiune) si exogene (pandemia coronavirus), precum si politicile economice implementate pe parcursul ultimelor decenii au determinat modificari structurale la nivelul sistemului bancar, mondial si european.

Impactul Marii Recesiuni a fost unul sever din perspectiva ratei creditelor neperformante, insemnand crestere puternica si persistenta la niveluri ridicate pentru un interval mai lung de timp, mai ales in Romania, cu consecinte la nivelul activitatii de creditare.

Totodata, prin prisma reglementarilor implementate de Bancile Centrale dupa declansarea crizei economico-financiare (cea mai severa de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial), am asistat la o concentrare a activitatii acestora pe componenta de creditare (core), intr-un context caracterizat printr-un grad ridicat (fara precedent) de prudenta.

De asemenea, cresterea semnificativa a datoriei publice si contextul dominat de politicile monetare neconventionale implementate de bancile centrale pentru a contracara fragmentarea din sfera pietelor financiare, inclusiv riscurile la adresa continuitatii Uniunii Monetare Europene au contribuit la cresterea expunerii bancilor pe instrumente de datorie guvernamentala pe parcursul ultimilor ani, spre niveluri record.

De fapt, incidenta Marii Recesiuni a evidentiat vulnerabilitatile structurii imperfecte a Zonei Euro, pietele financiare speculand in mai multe randuri faptul ca tarile se imprumuta intr-o moneda pe care nu o controleaza.

Printre factorii care au contribuit la cresterea semnificativa a expunerii bancilor pe instrumente de datorie publica se numara:

  • nivelul redus al gradului de risc, oportunitatea plasarii in titluri cu un randament, in loc de alocarea pe cash (fara dobanda);
  • inexistenta unor alternative de plasare mai rentabile, in conditii similare de risc;
  • diversificarea structurii activelor;
  • durata mai scurta a ciclului economic post-criza in Europa (dat fiind ca Marea Recesiune a indus o criza in doua valuri) si provocarile din sfera calitatii portofoliilor de credite (cu impact pentru oferta de creditare);
  • dificultatile la nivelul companiilor (cu impact pentru cererea de credite, in pofida unui nivel foarte scazut al costurilor reale de finantare).

In contrapartida, majorarea expunerii bancilor din Zona Euro pe datorie publica ar putea determina consecinte nefavorabile pe viitor la adresa stabilitatii financiare. Cu toate acestea, reprezentati ai Bancii Centrale din Franta au atras atentia cu privire la faptul ca majorarea expunerii bancilor pe instrumente de datorie publica a contribuit fundamental la absorbtia socurilor financiare cu care s-a confruntat regiunea (Marea Recesiune si pandemia coronavirus).

Totodata, Banca Centrala a Frantei atrage atentia cu privire la faptul ca sectorul bancar din Zona Euro este mult mai puternic in prezent, inclusiv prin prisma implementarii proiectului Uniunii Bancare Europene in diverse dimensiuni.

Articolul de fata tocmai acest lucru isi propune: prezentarea principalelor modificari structurale la nivelul sistemului bancar din Zona Euro, principalul partener economic al Romaniei, pe parcursul ultimelor decenii.

Sistemul bancar din Romania a urmat indeaproape evolutiile inregistrate la nivelul sistemului bancar din Zona Euro in ultimii ani.

Se poate spune ca incidenta socurilor endogene (Marea Recesiune) si exogene (pandemia coronavirus) si masurile de politica economica au contribuit la o crestere a ponderii expunerii bancilor din regiune pe instrumente de datorie publica si la reducerea expunerii pe credit neguvernamental.

Astfel, conform datelor Bancii Centrale Europene, intre finalul anului 2006 si sfarsitul semestrului I 2021 ponderea expunerii bancilor pe datorie publica a crescut cu 8,4 puncte procentuale la 20,1% (nivel record).

Pe de alta parte, ponderea expunerii bancilor pe creditul neguvernamental s-a ajustat cu 6,9 puncte procentuale intre 2006 si finalul semestrului I 2021, la 39,5%, nivel minim istoric.

In acest context, se poate spune ca am asistat la fragmentarea puternicei conexiuni dintre companiile europene si sectorul bancar, fiind cunoscuta dependenta companiilor europene de finantare bancara pe continentul european, spre deosebire de SUA, unde companiile se finanteaza preponderent prin intermediul pietei de capital.

Ponderea creditului neguvernamental si a creditului guvernamental in total active banci din Zona Euro

Ponderea-creditului-neguvernamental-si-a-creditului-guvernamental-in-total-active-banci-din-Zona-Euro-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: BT, pe baza datelor Bancii Centrale Europene


Astfel, inainte de resimtirea Marii Recesiuni de catre economia Zonei Euro structura activelor sectorului bancar era dominata de componenta creditul neguvernamental (companii si populatie), cu 50% din total. De asemenea, activele externe aveau o pondere de 26% din total activelor sectorului bancar din Zona Euro in anul 2007.

Pe de alta parte, expunerea bancilor pe sectorul guvernamental din Zona Euro era la doar 12%, acesta ocupand pozitia a treia in clasamentul expunerii pe clase de active al bancilor din regiune. 

Structura activelor sectorului bancar din Zona Euro in 2007

Structura-activelor-sectorului-bancar-din-Zona-Euro-in-2007-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Centrala Europeana


Dupa declansarea Marii Recesiuni in Europa (o criza in doua valuri pentru Zona Euro, una a datoriilor private si cealalta a datoriilor publice) am asistat la majorarea expunerii bancilor pe componenta guvernamentala in contextul amplelor programe implementate de autoritati pentru contracararea impactului acestei crize si la reducerea ponderii componentei credit neguvernamental, dat fiind impactul sever al crizei in sfera economiei reale, precum si deteriorarea calitatii portofoliilor de credit. Astfel, in anul 2012 ponderea expunerii bancilor pe active guvernamentale era la 13%, in timp ce ponderea expunerii pe credite neguvernamentale inregistra un nivel de doar 42% (in scadere de la 50% in anul 2007), conform datelor Bancii Centrale Europene.

Structura activelor sectorului bancar din Zona Euro in 2012

Structura-activelor-sectorului-bancar-din-Zona-Euro-in-2012-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Centrala Europeana

In anul 2019,  ponderea expunerii bancilor din Zona Euro pe componenta guvernamentala se situa la 16,2%. Pe de alta parte, ponderea expunerii bancilor din regiune pe segmentul neguvernamental inregistra un nivel de 41% in anul premergator crizei sanitare.

Cu alte cuvinte, pe parcursul ciclului economic post-criza (perioada 2012-2019) ponderea expunerii pe credit guvernamental s-a majorat de la 13% la 16% din totalul activelor bancilor din Zona Euro, dupa cum rezulta din analiza realizata pe baza datelor Bancii Centrale Europene.

Pe de alta parte, in cadrul ciclului economic anterior, ponderea expunerii pe credit neguvernamental s-a diminuat cu doar un punct procentual la 41%.

 

Structura activelor sectorului bancar din Zona Euro in 2019

Structura-activelor-sectorului-bancar-din-Zona-Euro-in-2019-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Centrala Europeana


Incidenta pandemiei coronavirus a determinat continuarea tendintei de majorare a expunerii bancilor pe sectorul guvernamental, spre un nivel de 20,1% la semestrul I 2021.

Imediat dupa incidenta celei mai severe crize sanitare la nivel mondial in ultimul secol s-au implementat ample programe la nivelul Uniunii Europene si de catre Administratiile tarilor membre (inclusiv granturi si credite in conditii foarte favorabile), pentru a sustine economia reala (companiile si populatia) in perioada pandemiei. Se poate spune ca implementarea acestor programe a fost in defavoarea creditarii bancare, puternic reglementate.

Totodata, programele guvernamentale implementate in contextul pandemiei au contribuit la deteriorarea finantelor publice, necesarul de finantare al statului fiind acoperit prin finantare bancara, bancile fiind foarte interesate sa plaseze excedentul de lichiditate, in conditii de grad redus de risc).

Pe de alta parte, expunerea bancilor pe creditare neguvernamentala (ca % din total active) a scazut la 39,5%, nivel minim istoric, aspect evidentiat in graficul urmator.

Structura activelor sectorului bancar din Zona Euro in S1 2021

Structura-activelor-sectorului-bancar-din-Zona-Euro-in-S1-2021-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Centrala Europeana

Aceasta serie contine si articolele:

 

Ți-a plăcut acest articol?
0
0

Abonează-te la newsletter

Și afli primul noutățile de pe
Newsroom & Blogul BT.

Te poți dezabona oricând dorești, vezi detalii.

Încă puțin

Tocmai am trimis un e-mail către tine. Confirmă abonarea prin click pe linkul din e-mail.

Încă puțin

Tocmai am trimis un e-mail către tine. Confirmă abonarea prin click pe linkul din email.

Descarcă BT Pay

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă BT Pay

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă BT Pay

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă NeoBT

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă NeoBT

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă NeoBT

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă BT24

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.

Descarcă BT24

Scanează codul cu telefonul mobil, în funcție de sistemul telefonului tău.